Putem rezuma abordarea Charlottei asupra educaţiei în trei cuvinte. Charlotte crede că “Educaţia este o atmosferă, o disciplină, o viaţă.”

Prin “atmosferă”, Charlotte se referă la mediul în care copiii noştri cresc.

Ea ştia că ideile care ne conduc nouă viaţa, ca părinţi, vor avea un impact profund asupra copiilor noştri. “Copilul respiră aerul emanat de părinţii săi; acela al ideilor care le controlează propriile lor vieţi”(Vol. 2, p. 247).

Referitor la “disciplină”, Charlotte a subliniat importanţa deprinderii obiceiurilor bune – obiceiuri care le vor prinde bine când vor creşte. De fapt, ea asemăna aceste obiceiuri bune cu nişte şine de tren pe care părinţii le întind şi pe care copilul va călători cu uşurinţă când va fi adult. Învăţăturile corecte au o influenţă puternică asupra copiilor şi trebuie să joace un rol important în educaţia lor. “Este datoria părintelui să aleagă bine şinele pe care copilul să călătorească într-un mod plăcut şi cu rezultate bune” (Vol. 1, p.109).

Prin “viaţă”, Charlotte a dorit să ne amintească faptul că “toată informaţia pe care o oferim copiilor noştri, trebuie să fie captivantă, plină de viaţă; fără conţinuturi simple şi seci” (Vol. 2, p.277). Metodele pe care le-a folosit Charlotte prezintă materialul fiecărei materii ca idei captivante. Aici intervin citirea, scrierea şi aritmetica, împreună cu celălalte discipline şcolare. Dar să observăm două lucruri importante: primul, ele sunt prezentate ca idei captivante; şi în al doilea rând, aceste materii ocupă doar o treime din totalul educaţiei.

Toate cele trei componente ale acestei abordări trilaterale a Charlottei sunt esenţiale în educarea copiilor noştri. Educaţia este o atmosferă, o disciplină, o viaţă. Ce abordare echilibrată şi complexă!